Într-o sală plină cu energie, emoție și peste 1000 de sportivi din 21 de țări, Postolache Antonia a pășit în arena Cupei Campionilor Europeni WUKF de la Cluj cu un sentiment puternic: „A fost tensionat și sub presiune deoarece a fost un concurs greu, cu mize mari.”
Pentru Antonia, faptul că a ajuns în mijlocul unei competiții atât de mari nu a fost doar un moment sportiv, ci și unul de mândrie:
„Am fost mândră deoarece am ajuns să îmi reprezint țara lângă lotul României și am avut șansa să lupt contra celorlalte țări.”
Pregătirea – între tehnică și autocontrol
Lunile de pregătire au fost intense, în special pentru proba de kumite:
„Am încercat să-mi dezvolt anumite tehnici pentru proba de kumite și să perfecționez exercițiile de kata.”
Cea mai dificilă parte? „Pregătirea pentru kumite… am reușit să perfecționez cât am putut tehnicile cele mai puțin folosite.”
Dar evoluția ei reală nu s-a văzut doar în tehnică, ci și în interior:
„Am reușit să-mi controlez mai bine emoțiile și să scap puțin de presiunea mare pusă de concurs.”
Competiția – momente decisive
Unul dintre cele mai emoționante momente pentru ea a venit la proba de kumite echipe:
„A început categoria și doream să fiu un plus echipei.”
Dar surprizele competiției nu s-au oprit aici. La kata echipe, Antonia și colegele ei au avut un baraj neașteptat:
„A trebuit să executăm un kata pe care nu l-am exersat atât de mult… am depășit momentul și ne-am concentrat pe cealaltă probă.”
Apoi a venit momentul cel mai intens, cel care i-a rămas adânc în minte:
„La al doilea meci la kumite echipe… Myriam se accidentase, eu nu mai puteam respira din cauza unei lovituri, dar am dus meciul până la capăt.”
Acel meci i-a demonstrat cât de departe poate merge cu voință și caracter.
Iar secvența care ar reprezenta perfect competiția ei?
„Momentul în care am luat locul 3 la kata echipe… dacă ne antrenăm intens, le putem bate.”
Mentalitate și maturitate sportivă
Înainte de fiecare probă, Antonia a știut să își golească mintea:
„Mi-am eliberat creierul.”
La final, primul ei gând a fost unul de asumare și maturitate:
„Am făcut tot ce am putut… și că mai am multe lucruri de perfecționat.”
Ea recunoaște și sprijinul celor din jur:
„Publicul m-a motivat… iar antrenorii prin sfaturi.”
Despre antrenorul ei, Chiru Dan Dragoș, spune direct:
„Sfaturile lui au contat foarte mult.”
Spirit de echipă – esența CS Karate JKA Brașov
Pentru Antonia, a reprezenta clubul este o responsabilitate și o onoare:
„Clubul nostru este unul renumit și doream să contribui la reputația lui.”
Ea i-a sprijinit și pe sportivii mai mici:
„I-am mai ajutat… este un concurs internațional, unde ei nu au avut multă experiență.”
Iar forța echipei?
„Cât de uniți suntem și cum ne sprijinim.”
Titlul poveștii ei?
„JKA România, un club unit.”
Obstacole, lecții și viitor
Cel mai mare obstacol interior?
„Lipsa de încredere.”
Cel mai mare test al competiției?
„Emoțiile și presiunea pe care am pus-o pe mine… să nu dezamăgesc echipa.”
Rezultatul final l-a primit cu luciditate:
„Pe o scară de la 1 la 10, aș spune 7… acum îmi dau seama ce puteam face mai bine.”
Iar obiectivele pentru viitor sunt clare și ambițioase:
„Să ajung pe podium la kumite individual și să-mi perfecționez kata-urile.”
Sfatul ei pentru cei mici?
„Să muncească cât de mult pot și să accepte toate sfaturile pe care le primesc.”
În doar câteva cuvinte, Antonia descrie perfect drumul pe care merge:
curaj, evoluție, echipă, caracter.